Un scurt istoric relevant. Județul Vaslui. Județul Tutova
JUDEȚUL VASLUI
Între anii 1930 – 1935 județul Vaslui avea următoarea organizare administrativă și judecătorească:
Organizare administrativă
Capitala judeţului Vaslui era oraşul Vaslui. Judeţul avea 239 sate împărţite astfel:
I. Plasa Movila lui Burcel – 57 sate;
II. Plasa Peneș Curcanul – 90 sate;
III. Plasa Ștefan cel Mare – 92 sate.
Organizare judecătorească
Exista un tribunal la Vaslui cu o secţiune, opt magistraţi şi un prim-procuror, aflat în circumscripţia Curţii de Apel Iaşi.
Existau patru judecătorii, la Vaslui, Codăeşti, Negreşti și Pungeşti, cu un total de nouă magistraţi.
Asociaţii
Baroul avocaţilor, Uniunea avocaţilor, Asociaţia profesorilor secundari, Asociaţia învăţătorilor, Asociaţia generală a funcţionarilor publici, Sfatulnegustoresc, Asociaţia funcţionarilor C.F.R., Cercul militar al ofiţerilor, Cercul militar al subofiţerilor, Asociaţia clerului, Asociaţia corporativă a meseriaşilor, Asociaţia invalizilor şi văduvelor de răsboiu, Asociaţia pensionarilor militari grade inferioare, Asociaţia pensionarilor C.F.R., Soc. notarilor din judeţ, Sindicatul morarilor.
JUDEȚUL TUTOVA
Între anii 1930 – 1935 județul Tutova avea următoarea organizare administrativă și judecătorească:
Organizare administrativă
Capitala judeţului Tutova era oraşul Bârlad. Judeţul avea 257 sate împărţite astfel:
I. Plasa Alexandru Vlahuță – 94 sate;
II. Plasa I.G.Duca – 65 sate;
III. Plasa M. K. Epureanu – 39 sate;
IV. Plasa Vasile Pârvan – 59 sate.
Organizare judecătorească
Exista un tribunal la Bârlad cu o secţiune, opt magistraţi şi un prim-procuror, aflat în circumscripţia Curţii de Apel Galaţi.
Existau patru judecătorii (două la Bârlad şi câte una la Bălăbăneşti şi Pueşti-Tg) cu un total de nouă magistraţi.
Asociaţii: Baroul avocaţilor, Corpul contabililor, Soc. funcţionarilor publici, Sfatul negustoresc, Soc. pensionarilor militari (grade inferioare), Asociaţia «Virtutea Militară”, Asociaţia agenţilor sanitari, Asociaţiile personalului C.F.R. « Staţia” , “Expresul” şi «Unirea”, Asociaţia pensionarilor Casei Muncii C.F.R., Asociaţia funcţionarilor judecătoreşti, Asociaţia meseriaşilor patroni, Soc. “Înfrăţirea », Sindicatul lucrătorilor brutari “Învierea “, Asociaţia Haşamer-Haţair (sionistă).
La data de 16 februarie 1968 prin Legea nr. 2 s-a revenit la împărțirea administrativ – teritorială a țării pe județe, fiind o reformă administrativă de amploare care a dus însă la desființarea județului Tutova.
La data de 14 ianuarie 1968 a fost publicată o hartă – proiect cu 35 de județe, care a fost discutată în organizațiile partidului comunist, suferind unele modificări. Rezultatul final, substanțial diferit de situația tradițională, anterioară anului 1950, a cuprins 39 județe, municipiul București, 236 orașe, dintre care 47 de municipii și 2706 comune având în componență 13149 sate (Giurescu, Constantin C.; Giurescu, Dinu C. – Scurtă istorie a românilor, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1977, pag. 368).
În Anexa 1 intitulată Organizarea administrativă a teritoriului pe județe, județul Vaslui avea următoarea componență:
JUDEŢUL VASLUI cu reşedinţa în municipiul Vaslui
Municipii ……………………………. 2 (Vaslui și Bârlad)
Oraşe ……………………………….. 2 (Huși și Negrești)
Localităţi componente ale municipiilor şi ale oraşelor ……………………………… 9
Comune ……………………………….. 71
– din care, suburbane …………………..
– Sate …………………………………. 456
– din care, aparţin oraşelor ……………. 6
Dacă în perioada interbelică cea mai mare parte a teritoriului actualului barou (partea de sud) a funcționat sub jurisdicția Baroului Tutova, iar cealaltă parte (partea de nord) sub jurisdicția Baroului Iași, după instalarea puterii comuniste și înființarea regiunilor actuale, Baroul Vaslui a funcționat sub jurisdicția Baroului Iași.
În anul 1968, în urma reformei administrative despre care am vorbit anterior, s-a înființat Baroul Vaslui (Colegiul de Avocați).
În anul înființării Baroul Vaslui avea un număr de 22 avocați, 11 la Vaslui și 11 la Bârlad, iar decan era domnul avocat Ciucă Constantin.
Autor,
Av. Marian Șenchiu